<TEI> <teiHeader> <fileDesc> <titleStmt> <title type="main">Rätoromanische Chrestomathie</title> <author> <persName> <surname>Decurtins</surname> <forename>Caspar</forename> </persName> </author> </titleStmt> <editionStmt> <edition>Digitalisierte Ausgabe</edition> </editionStmt> <extent> <measure type="pages">1</measure> </extent> <publicationStmt> <pubPlace>Köln</pubPlace> <publisher> <orgName>Sprachliche Informationsverarbeitung, Universität zu Köln</orgName> <email>buero@spinfo.uni-koeln.de</email> <address> <addrLine>Albertus-Magnus-Platz</addrLine> <addrLine>50923 Köln</addrLine> </address> </publisher> <availability> <licence target="http://creativecommons.org/licenses/by-nc/3.0/de/"> <p>Distributed under the Creative Commons Attribution-NonCommercial 3.0 Unported License.</p> </licence> </availability> </publicationStmt> <sourceDesc> <bibl>Decurtins, Caspar: Rätoromanische Chrestomathie</bibl> <biblFull> <titleStmt> <title level="m" type="main">Rätoromanische Chrestomathie</title> <author> <persName> <surname>Decurtins</surname> <forename>Caspar</forename> </persName> </author> </titleStmt> <editionStmt> <edition n="1"/> </editionStmt> <extent> <measure type="pages">7260</measure> </extent> <publicationStmt> <pubPlace>Erlangen</pubPlace> <publisher> <name>Vollmöller, Karl</name> </publisher> </publicationStmt> </biblFull> <msDesc> <msIdentifier> <repository>Digizeitschriften.de</repository> </msIdentifier> <physDesc> <typeDesc> <p>Chrestomatie</p> </typeDesc> </physDesc> </msDesc> </sourceDesc> </fileDesc> <encodingDesc> <p>Dieses Werk wurde in XML/TEI P5 kodiert.</p> </encodingDesc> <profileDesc> <langUsage> <language>Rhaeto Romanic</language> </langUsage> <textClass></textClass> </profileDesc> </teiHeader> <text> <body> 914 Gion Antoni Bühler <lb/>
nossa literatura. Ün pè rexempels nus fan clar questa caussa. Tenor quest <lb/>
principi ün stovess dunque p. e. scriver: furia e na füria a füergia u füörgia, <lb/>
… stante che furia … correspunda exact al plaid original. Per il medem <lb/>
motiv ün stovess er scriver: gloria e na gliergia … … u glüergia, carbun … e na <lb/>
5 scarvun, patir e na pitir, tagliar e na tigliar, mesürar emesüra <lb/>
e na masirar u masürer e masira u imsüra, bab e na bap, fortuna <lb/>
e na fortüna, brunsina e na bransina, codesch e na cudisch u <lb/>
cudasch, casa e na ca u tga, u tgéa u tgesa, frar e na frer, <lb/>
planta e na plaenta u plonta, offici e na uffeci, giudici e na <lb/>
10 giudeci etc. Jeu savess qua enumerar üna quantitad de quels exempels; <lb/>
ma ils citai sun plü che sufficients per far clar l' allegau principi. <lb/>
Per rapport allas modificaziuns dels consonants, principalmein del c e del <lb/>
g, podess forsa il principi valer: „Las modificaziuns dels consonants <lb/>
sun, tant sco possibel, … … d' evitar e han da valer be in quels plaids, <lb/>
15 nels quals ellas sun generalas u almeins quasi generalas“. <lb/>
Tenor quest principi ün dovess dunque scriver: calar e na tgalar, <lb/>
calcolgn u calcagn e na tgalcogn u tgalcagn, cadeina e na tgadeina <lb/>
… u tgadagna, calgina e na eugina u tgügina, camar e na <lb/>
tgamar, camanna e na tgamanna, camuç e na tgamuç, canna e <lb/>
20 na tganna, canal e na tganal, canar u scanar e nastganar, candeila <lb/>
… u candela e na tgandaila, cané e na tgané, canun e na <lb/>
tganun, capé e capella e na tgapé e tgapella, carn e na tgarn, <lb/>
carr e na tgarr, corn è na tgiern u tgüern, caura e na tgaura u <lb/>
tgora, caussa e na tgaussa u tgosa, cavar e na tgavar u tgaver, <lb/>
25 combra u cambra e na tgombra e tgambra, [p. 58] goder e na gioder, <lb/>
gaglina u gallina e na giallina u gialegna u gigliena, gagliard e <lb/>
na giagliard; gomgna u gamgna e na giomgia u giamgia, gaigl <lb/>
e na giaigl, galeida u galeda e na gialaida, galèra e na gialèra, <lb/>
gada e na giada u jada etc. <lb/>
30 In questa maniera circa il fuss da proceder cun tots quels plaids <lb/>
cun consonants, ils quals mussan üna diversitad nella pronunciaziun. Aschi <lb/>
incomplet sco jeu hai saviu tractar quest ultim punct, sche basteran totüna <lb/>
ils paucs principis citai cun lur correspondents exempels, per dar a quels <lb/>
stimatissims Signurs ün' idea della procedura, la quala in quest punct stovess <lb/>
35 esser observada per arrivar all' intenzionada uniun. Dal reminent eis quest <lb/>
intêr referat scrit, tant sco possibel, secund ils princips sura allegia, e <lb/>
quels stimai Signurs han ertras quel podiu formar ün' idea, almeins d' üna <lb/>
prova, della uniun dels dialects rhæto - romans, sco jeu la imaginescha. <lb/>
Jeu non pos finir mia lavuretta, senza dir qualche plaids sur ils <lb/>
40 grands avantatgs, ils quals l' uniun de noss dialects stovess portar a tot </body> </text></TEI>