<TEI> <teiHeader> <fileDesc> <titleStmt> <title type="main">Rätoromanische Chrestomathie</title> <author> <persName> <surname>Decurtins</surname> <forename>Caspar</forename> </persName> </author> </titleStmt> <editionStmt> <edition>Digitalisierte Ausgabe</edition> </editionStmt> <extent> <measure type="pages">1</measure> </extent> <publicationStmt> <pubPlace>Köln</pubPlace> <publisher> <orgName>Sprachliche Informationsverarbeitung, Universität zu Köln</orgName> <email>buero@spinfo.uni-koeln.de</email> <address> <addrLine>Albertus-Magnus-Platz</addrLine> <addrLine>50923 Köln</addrLine> </address> </publisher> <availability> <licence target="http://creativecommons.org/licenses/by-nc/3.0/de/"> <p>Distributed under the Creative Commons Attribution-NonCommercial 3.0 Unported License.</p> </licence> </availability> </publicationStmt> <sourceDesc> <bibl>Decurtins, Caspar: Rätoromanische Chrestomathie</bibl> <biblFull> <titleStmt> <title level="m" type="main">Rätoromanische Chrestomathie</title> <author> <persName> <surname>Decurtins</surname> <forename>Caspar</forename> </persName> </author> </titleStmt> <editionStmt> <edition n="1"/> </editionStmt> <extent> <measure type="pages">7260</measure> </extent> <publicationStmt> <pubPlace>Erlangen</pubPlace> <publisher> <name>Vollmöller, Karl</name> </publisher> </publicationStmt> </biblFull> <msDesc> <msIdentifier> <repository>Digizeitschriften.de</repository> </msIdentifier> <physDesc> <typeDesc> <p>Chrestomatie</p> </typeDesc> </physDesc> </msDesc> </sourceDesc> </fileDesc> <encodingDesc> <p>Dieses Werk wurde in XML/TEI P5 kodiert.</p> </encodingDesc> <profileDesc> <langUsage> <language>Rhaeto Romanic</language> </langUsage> <textClass></textClass> </profileDesc> </teiHeader> <text> <body> Alchiünas Bellas et Nüzaivlas Histoargias <lb/>
99 <lb/>
gnieu a maun üna spusa, chi havaiva nom Impieted ù Schlascheda vitta. <lb/>
S haviand el dimena unieu cun quella et durmieu cun ella, hegia el cun <lb/>
quella hagia 7 figlias, lasquelas chi' el ho trat sü in sa chiesa, et alhura mnedas <lb/>
vi et ino per il muond et maridedas our cun la glieud dal muond. La <lb/>
prüma et pü veglia havaiva nom Arrogantia, Jungfrau ambitiun, quella 5 <lb/>
ho el do als nœbbels et à glieud granda, da granda conditiun. La seguonda <lb/>
havaiva nom Avarizchia, quista ho el do als marchiadaunts, negociatuors, <lb/>
als maisters per las citets vi et ino. La terza havaiva nom Falsitas, die <lb/>
Jungfrau fusdet et ingian, quista hegia el do alla puraglia et cummœn <lb/>
pœvel. La quarta havaiva nom [f. 92b] Invidia, die Jungfrau ivilgia, 10 <lb/>
quella ho el do alla glieud da mastraunza. La tschinchiævla anomnet el <lb/>
Hypocrisis, die Jungfrau hypocrisia et simulatiun, quella hegia el marido <lb/>
our als spirituels. La sisevla havaiva nom Superbia, die Jungfrau supervgia <lb/>
et pumpa, quela ho el do allas femnas et à tuot sexu fœminin. La settevla <lb/>
et pü juvna havaiva nom Scortatio, die Jungfrau pitanœng et schlaschœng, 15 <lb/>
quista, perchie chia l' eira ad el la pü chiera figlia, nun l' ho il Diavel <lb/>
vulieu marider our, mo l' ho vulida tegner tar se in chiesa, aciochia el <lb/>
pudes mner taunt pü bgiers aint in sa cuort, chi la marusessen. <lb/>
Nota: <lb/>
Chi nun voul gnir aint à maun al diavel, fugia tuots quists pchios, 20 <lb/>
perchie quel chi fo pchio et serva al diavel, eis sieu schefd. <lb/>
Sabgia Respoasta da Antigoni. <lb/>
LVII. <lb/>
L' cumœn hom, chi nun so dal fat inandret, tegna quels chi sun in <lb/>
grandas hunuors par vintüraivels. Ma in vardet a s chiatta eir alo grand 25 <lb/>
prievel, sco chia que l' Rag Antigonus ho cufesso et cuntschieu, suainter <lb/>
chia [f. 93a] Plutarchus do perdütta. Quist Antigonus eira üna gieda trat <lb/>
aint, cun sa vestimainta d' s-chiarlatta, … da Rag et havaiva in sieu maun <lb/>
sieu scepter regiel, cumpagno da bgiers Princips et nœbbels dalla cited, <lb/>
et gniva mno sün üna pompusa et custaivla chiaroazza da triumph per la 30 <lb/>
cited. Intraunter oter il gnit eir incunter üna duonna, laquela cun vusch <lb/>
d' allegrezchia et da vintüra il clamet zieva uschea: O tü vintüraivel, ô tü <lb/>
celebro Antigone sur tuots oters! Ilquel chi (h)est aduzo ad uschea grand' <lb/>
hunur in taunt' otezza! Sün lg giavüsch da vintüra da quista femna ho <lb/>
l' Arag fat affarmer ün po la chiaroazza, et l' haviand il prüm guardeda 35 <lb/>
cun granda miravaglia et tadleda, l' ho el respondida sü sura cun gramezchiusa <lb/>
… et lamentabla vusch: O duonna! scha tü savessast, quaunt pisser et <lb/>
7* </body> </text></TEI>