Kinderspiele
193
Kinderspiele.
1. Liberamus Domino.
Ei vegn mess in affon de pigliar ils auters et in de pertgerar quels, ch' ein
pegliai, enzanua en in cantun. Pon quels, ch' ein eunc libers, tuccar en
quels el cantun pegliai e dir: „Liberamus Domino“, sche pon quels era 5
cuorrer entuorn e schar pegliar eune inaga sco ils auters.
2. Il tsches ner.
In affon, numnaus il tsches ner, mava enzanua e steva sezuppaus.
Ils auters maven lu ad encurir el clamont: „Lein ira e mirar, nua il tsches
ner ei!“ Cattava lu in adagur il tsches ner, sche garev' el: „Tachen, 10
tachen!“ Sin quei fugievan tutts ina zerta distanza, et il tsches ner mava
suenter e pegliava in, il qual era lu il tsches ner niev.
3. Spinatschiel.
In toc caglia, spina de vinatscha, vegn messa sidretg en il terratsch
e partgida giu en treis parts: giudem ei igl uffiern, amiez ei il purgatieri 15
e sisum il parvis. Lu pren in affon in cunti, peglia cul meun vid il pez
e trai el giun pleun, aschia che la crena d' in meun, la nezza vegn de
mirar ensi. Gartegia la crena ensi, sche po quei affon metter in crutsch
sin l' emprema spina della caglia. Aschia fan tutts ils affons. Sch' ei gartegian
… la nezza culla crena ensi, sche pon ei metter lur crutschs sin ina 20
spina pli ault e vegnir aschia ord igl uffiern en il purgatieri et ord quel
en parvis. Gartegia aber in affon bucca il cunti culla crena ensi, sche
sto el star grad eri cun siu crutsch. Gartegian dus affons cun lur crutschs
sin la medema spina, sche sto quel, ch' era leu igl emprem, far plaz à
lauter cun prender siu crutsch et entscheiver puspei giudem en igl uffiern. 25
Quei affon, ch' ei igl emprem sisum il parvis cun il crutsch, ha gudognau.
4. Pitg, petg, cava schnecs.
In affon pren in cunti cun pez, metta quel cul pez ordavon sin siu
meun dretg e zuar sin la palma - meun, fa cul meun ina sdermanada d' in
miez rin schent: „Pitg, petg, cava schneccs, meun platt!“ Enaquella sto 30
el laghiar, ch' il cunti gartegi cul pez en la tiarra. Ei quei il cas, sche
mett' el il cunti adenplatt cul pez avon sin la palma dil meun seniester, sdarmeina
… quel formont in miez circhel, schent: „Pitg, petg, cava schneccs,
lauter meun platt!“ Croda puspei il cunti cul pez engiu, sche mett' el quel
sil pugn dretg, trai el giun pleun schent: „Pitg, petg, cava schnecs, 35
Romanische Forschungen IX. 13
<TEI> <teiHeader> <fileDesc> <titleStmt> <title type="main">Rätoromanische Chrestomathie</title> <author> <persName> <surname>Decurtins</surname> <forename>Caspar</forename> </persName> </author> </titleStmt> <editionStmt> <edition>Digitalisierte Ausgabe</edition> </editionStmt> <extent> <measure type="pages">1</measure> </extent> <publicationStmt> <pubPlace>Köln</pubPlace> <publisher> <orgName>Sprachliche Informationsverarbeitung, Universität zu Köln</orgName> <email>buero@spinfo.uni-koeln.de</email> <address> <addrLine>Albertus-Magnus-Platz</addrLine> <addrLine>50923 Köln</addrLine> </address> </publisher> <availability> <licence target="http://creativecommons.org/licenses/by-nc/3.0/de/"> <p>Distributed under the Creative Commons Attribution-NonCommercial 3.0 Unported License.</p> </licence> </availability> </publicationStmt> <sourceDesc> <bibl>Decurtins, Caspar: Rätoromanische Chrestomathie</bibl> <biblFull> <titleStmt> <title level="m" type="main">Rätoromanische Chrestomathie</title> <author> <persName> <surname>Decurtins</surname> <forename>Caspar</forename> </persName> </author> </titleStmt> <editionStmt> <edition n="1"/> </editionStmt> <extent> <measure type="pages">7260</measure> </extent> <publicationStmt> <pubPlace>Erlangen</pubPlace> <publisher> <name>Vollmöller, Karl</name> </publisher> </publicationStmt> </biblFull> <msDesc> <msIdentifier> <repository>Digizeitschriften.de</repository> </msIdentifier> <physDesc> <typeDesc> <p>Chrestomatie</p> </typeDesc> </physDesc> </msDesc> </sourceDesc> </fileDesc> <encodingDesc> <p>Dieses Werk wurde in XML/TEI P5 kodiert.</p> </encodingDesc> <profileDesc> <langUsage> <language>Rhaeto Romanic</language> </langUsage> <textClass></textClass> </profileDesc> </teiHeader> <text> <body> Kinderspiele <lb/>
193 <lb/>
Kinderspiele. <lb/>
1. Liberamus Domino. <lb/>
Ei vegn mess in affon de pigliar ils auters et in de pertgerar quels, ch' ein <lb/>
pegliai, enzanua en in cantun. Pon quels, ch' ein eunc libers, tuccar en <lb/>
quels el cantun pegliai e dir: „Liberamus Domino“, sche pon quels era 5 <lb/>
cuorrer entuorn e schar pegliar eune inaga sco ils auters. <lb/>
2. Il tsches ner. <lb/>
In affon, numnaus il tsches ner, mava enzanua e steva sezuppaus. <lb/>
Ils auters maven lu ad encurir el clamont: „Lein ira e mirar, nua il tsches <lb/>
ner ei!“ Cattava lu in adagur il tsches ner, sche garev' el: „Tachen, 10 <lb/>
tachen!“ Sin quei fugievan tutts ina zerta distanza, et il tsches ner mava <lb/>
suenter e pegliava in, il qual era lu il tsches ner niev. <lb/>
3. Spinatschiel. <lb/>
In toc caglia, spina de vinatscha, vegn messa sidretg en il terratsch <lb/>
e partgida giu en treis parts: giudem ei igl uffiern, amiez ei il purgatieri 15 <lb/>
e sisum il parvis. Lu pren in affon in cunti, peglia cul meun vid il pez <lb/>
e trai el giun pleun, aschia che la crena d' in meun, la nezza vegn de <lb/>
mirar ensi. Gartegia la crena ensi, sche po quei affon metter in crutsch <lb/>
sin l' emprema spina della caglia. Aschia fan tutts ils affons. Sch' ei gartegian <lb/>
… la nezza culla crena ensi, sche pon ei metter lur crutschs sin ina 20 <lb/>
spina pli ault e vegnir aschia ord igl uffiern en il purgatieri et ord quel <lb/>
en parvis. Gartegia aber in affon bucca il cunti culla crena ensi, sche <lb/>
sto el star grad eri cun siu crutsch. Gartegian dus affons cun lur crutschs <lb/>
sin la medema spina, sche sto quel, ch' era leu igl emprem, far plaz à <lb/>
lauter cun prender siu crutsch et entscheiver puspei giudem en igl uffiern. 25 <lb/>
Quei affon, ch' ei igl emprem sisum il parvis cun il crutsch, ha gudognau. <lb/>
4. Pitg, petg, cava schnecs. <lb/>
In affon pren in cunti cun pez, metta quel cul pez ordavon sin siu <lb/>
meun dretg e zuar sin la palma - meun, fa cul meun ina sdermanada d' in <lb/>
miez rin schent: „Pitg, petg, cava schneccs, meun platt!“ Enaquella sto 30 <lb/>
el laghiar, ch' il cunti gartegi cul pez en la tiarra. Ei quei il cas, sche <lb/>
mett' el il cunti adenplatt cul pez avon sin la palma dil meun seniester, sdarmeina <lb/>
… quel formont in miez circhel, schent: „Pitg, petg, cava schneccs, <lb/>
lauter meun platt!“ Croda puspei il cunti cul pez engiu, sche mett' el quel <lb/>
sil pugn dretg, trai el giun pleun schent: „Pitg, petg, cava schnecs, 35 <lb/>
Romanische Forschungen IX. 13 </body> </text></TEI>